Cand iti place de cineva, vei muta muntii pentru al face sa zambeasca? Sau, fugi si te ascunzi? Lumea romantismului este un lucru complicat!

Gandeste-te la zilele tale de scoala, te-ai indragostit? A existat un tip sau o fata care te-a facut sa te transformi ori de cate ori era prin preajma? Ti-ai ascuns dorul de cineva cu care nu puteai vorbi fara sa rosesti ? Cum reactionezi cand iti place de cineva?

Cei mai multi dintre noi am avut indragostiti in timpul scolii, dar este interesant sa nu gandim cum ne-am descurcat cu ele. Ai auzit vechea zicala ca „tragi coada celui pe care il iubesti?” In timp ce dragostea ar putea fi o intindere inapoi in acele zile de la scoala, ideea este aceeasi.

Practic, il tachinam si il batjocorim pe cel care nu place de fapt, pentru ca nu vrem sa stie. Este un mecanism de aparare, o modalitate de a nu ascunde sentimentele si de a evita ranirea si vulnerabilitatea.

Vedeti, chiar si in copilarie incercam sa ne ascundem sentimentele! 

Impactul fizic al unei zdrobiri

Cand iti place de cineva, primesti o uriasa val de emotie si adrenalina. Te simti pe varful lumii pentru o secunda si apoi napaditi de indoieli daca ei simt la fel pentru tine. Nu poti manca, nu poti dormi, tot ce poti face este sa te gandesti la ele.

Ori de cate ori se uita in directia ta, este aproape ca si cum inima ta ar fi pe cale sa-ti sparga. Din fericire, organele cele mai vitale nu sunt cu adevarat pe cale sa se autoarde, dar ai fi iertat daca te gandesti ca s-ar putea! La ce incerc sa ajung aici este sa explic ca atunci cand iti place de cineva, vei face prostii.

Ai facut ceva prostesc pentru cineva care iti place?

Am facut lucruri nebunesti, lucruri la care ma uit in urma acum si ma intreb daca eram de fapt sanatos sau nu. Mi-am pierdut respectul de sine de mai multe ori si m-am transformat intr-o femeie despre care stiu ca nu sunt pur si simplu pentru a multe alte persoane. E nebunesc si innebunitor cand te uiti inapoi la el. Dar hei, suntem oameni, nu?

Cat de mult vei merge cand iti place de cineva? Fugi si te ascunzi, speriat sa-ti arati emotiile sau te infrunti si le intrebi direct?

Cei mai multi dintre noi se ascund intr-o oarecare masura, inainte de a-si face curajul de a simti apa, incercand sa nu dam seama daca ar putea sa nu placa inapoi. Desigur, nu credem niciodata cu adevarat ca va fi, pentru ca suntem suflete care nu se autodepreciaza in centrul nostru, asa ca facem ceea ce ar face orice persoana sanatoasa la minte. Cerem pe altcineva sa ne ceara!

Da, cand iti place de cineva, devii brusc mut, incapabil sa pui o intrebare simpla unei alte fiinte umane si cade pe umerii unui servitor loial, de obicei cel mai bun prieten al tau, sa afle pentru tine.

Dar, chiar vrei sa stii?

Cand iti place de cineva si nu ai raspunsul daca te place sau nu, mai exista speranta. Exista un „poate ca vor” in intreaga ecuatie. Daca afli si este un nu, speranta ta a disparut. Nu mai poti viza si totul e putin zdrobitor. Poate de aceea atat de multi dintre noi am amanat sa-i intrebam pe tipul sau fata acelui ganduri. 

Cand iti place de cineva, iti pierzi mintile?

Pun aceasta intrebare din interes personal si profesional. Sunt predispus sa arunc prudenta in vant putin prea usor cand vine vorba de chestiuni ale inimii. Da, ma ascund o vreme inainte de a merge la el si, in mod normal, imi iau cateva pahare de vin pentru a-mi gasi curajul. Atunci, nu ma poate opri.

Sunt in gesturi marete, imi voi pune inima acolo, pentru ca in mintea mea *multumita vinului*, cred ca daca am spus-o, am facut tot ce am putut, nu mai mult daca’. Miscare proasta. Serios. Nu asculta vinul, minte.

Sunt vinovat ca imi pierd mintile din cand in cand, inima ma orbeste si gandesc irational. Nu intr-un grad nebunesc, voi fi sincer, dar cu siguranta intr-un grad „la ce te gandeai” sau un „Ma voi ascunde sub plapuma cateva zile si sper ca vor dezvolta amnezie selectiva a evenimentului respectiv”. ‘.

Nu, nu merge. 

Pericolul de a te pierde intr-o zdrobire

Pericolul din toate acestea este ceva pe care l-am experimentat si eu. Pierzandu-te pe tine insuti.

Cand iti place de cineva, este usor sa incerci sa devii tot ceea ce isi doreste sau tot ceea ce este, dar uiti ca esti destul de special. S-ar putea sa o faci subconstient, fara macar sa-ti dai seama, dar vorbesti putin ca ei, asculti aceeasi muzica sau schimbi felul in care te imbraci. Este posibil ca toate acestea sa fie subtile, dar cu siguranta exista. Esti la un pas de tine insuti.

Oglindirea este ceva ce facem in mod natural atunci cand ne place pe cineva, fie ca este romantic sau in general. De obicei, acest lucru nu ajunge pana la transformarea in ei, pentru ca ar fi ciudat, dar incercam sa nu facem mai acceptabili pentru ei, cineva pe care si-ar dori. Chestia este ca suntem mai mult decat suficienti asa cum suntem si asta e ceva de care nu reusim sa nu dam seama.

Inima este nesabuita?

Un alt risc este sa faci ceva ce nu ai face in mod normal, pur si simplu pentru ca capul tau si-a luat concediu. Tu esti cu totul despre cautarea romantismului. Viata va fi completa odata ce aceasta persoana isi va da seama cat de minunat esti acolo unde se afla mintea ta.

Nu exista alta persoana pe aceasta planeta care sa-ti faca viata minunata. Viata este mult mai mult decat o singura persoana.

Cat de departe ai merge pentru cineva care iti place? Cat de departe l-ai impinge ca sa-i faci sa te vada sau sa-i faci sa te placa inapoi? Este ceva ce trebuie sa ia in considerare toata lumea. Stabileste limite pentru a nu mai face ceva stupid sau a te pierde in acest proces.

Nu va depasi niciodata limitele dincolo de un punct de confort. Daca nu ti se pare bine, nu este corect, sfarsitul povestii. Nu faceti niciodata nimic care sa va compromita respectul de sine sau valoarea de sine. Am mai facut-o. M-am slabit sa fiu prietenul cuiva, pur si simplu pentru ca imi doream ca ei sa zambeasca cand eram prin preajma. Ceea ce nu mi-am dat seama a fost ca radeau de mine, nu zambeau din cauza prezentei mele. Nu eram fata ciudata pe care toata lumea o gasea hilara. Eram fata ciudata la care toata lumea facea glume. 

Ramai fidel limitelor tale

Am invatat din acea experienta si acum imi cunosc limitele. Acea persoana sa dovedit a fi, de asemenea, un instrument complet si sunt recunoscator ca am realizat ca inainte de a-mi compromite respectul de sine mai mult decat am avut deja.

Cand iti place de cineva, este atat de usor sa arunci totul pe fereastra. Dar ramai cine esti. De unde stii ca aceasta persoana nu te zdrobeste, dar te schimbi pana la punctul in care nu se mai simte asa? Fii tu insuti, este atat de simplu.

Aseaza-te si intreaba-te cat de departe mergi in mod regulat cand iti place de cineva. Te transformi brusc intr-o versiune diferita a ta? Iti place macar acea versiune a ta?